Programmas pro elaboradore

Gmail non funtzionat prus in s'ordinadore? Is solutziones.

Logo de GMail. Imm´gine de Pfpiovani pigada dae Pixabay

A incumentzare dae unu mese a oe, Gmail non permitit prus s'impreu cun aplicatziones betzas e pagu seguras. Custu pro chircare de ammanniare sa seguresa de is contos bostros. Sende chi Google in custu momentu est su prus frunidore mannu de custu tipu de servìtziu, difatis, ddoe at gente meda cun intentziones malas chi ddis diat a pràghere a furare is datos de totu is clientes issoro. Custu est giai acontèssidu prus de una borta cun àteros frunidores. Calicunu, pro esempru, at a regordare cando gente meda at pèrdidu s'atzessu a sa posta de Libero e sa casella issoro at incumentzadu a ispàrghere messàgios SPAM a totu is cuntatos sarvados. S'efetu de cust'ammànniu de seguresa est chi calicunu de nois non resesset prus a lèghere sa posta cun su programma chi at semper impreadu. Andamus a bìdere cales sunt is solutziones.

Mypal: navigadore pro Windows XP

Mypal in Windows XP

Windows XP est stètiu unu de is prus sistemas vidanus de Microsoft: publicau in su 2001, su suportu ofitziali est durau fintzas a su 2014, cunu unu annoamentu spetziali in su 2017. Est colau tempus meda, est berus, e in s'interis Microsoft at publicau Windows Vista, 7, 8, 8.1, 10 e 11, ma me is annus de Windows XP genti meda at pigau unu o prus elaboradoris po domu e genti meda at preferiu a sighi impreendi XP fintzas me is annus de Vista, ca cussu fiat unu sistema arrannèsciu mali. Totu custus elaboradoris podint ancora essi impreaus, pruschetotu de cuddus impitadoris chi no tenint bisòngiu de potèntzia manna de càrculu. Is sistemas operativus nous perou funt tropu grais po ddoi funtzionai. Intra is solutzionis possìbilis, ddoi at installai unu sistema lèbiu, comenti una distributzioni de Linux po elaboradoris bècius o circai programas chi sigant funtzionendi in XP. Su navigadori Mypal est unu de cussus.

Publicadu FreeDOS 1.3

Logo de FreeDOS. Immàgine de propiedade de su FreeDOS Project

Una pariga de dies a oe amus chistionadu de sa publicatzione de una versione noa de ReactOS, clone de Microsoft Windows. Paret duncas ironia chi apant publicadu puru una versione noa de FreeDOS, sistema operativu chi amegat de clonare MS-DOS, àteru prodotu Microsoft chi impreaiamus in antis de sa publicatzione de Windows 95.
Sa versione noa est sa 1.3 e nd'amus chistionadu un'annu e mesu a oe, creende chi fessint acanta de ddu publicare.

Proamus su sintetizadore sardu SINTESA

MaryTTS cun Sintesa

Is sintetizadores vocales tenent un'importu mannu oe in die. Bastat a pensare a assistentes vocales, navigadores satellitares, tradutores automàticos cun funtzione de lèghere su testu, trastos de assistèntzia mèdica, de atzessibilidade e àteru ancora. Pro cantu potzat pàrrere difìtzile de crèere però, sa sìntesi vocale est a disponimentu isceti pro pagas lìnguas, meda prus pagu de 100, segundu is datos de is prataformas prus famadas. Gràtzias a su progetu SINTESA, intra custas lìnguas ddoe at su sardu puru. Connoschia giai su progetu, ma no aia tentu ancora s'ocasione de ddu proare. Su mese de idas passadu fia in una libreria de Aristanis e apo bidu su libru "Caratteri e strutture fonetiche, fonologiche e prosodiche della lingua sarda. Il sintetizzatore vocale SINTESA" imprentadu dae Condaghes, chi nde descriet totu su traballu de chirca e de isvilupu e includet unu DVD cun su còdighe e is archìvios prontos de su sintetizadore. Comente informàticu, su libru non podiat mancare in sa libreria cosa mia e fia curiosu meda de proare su resurtadu de totu cussu traballu.

Firefox est incumintzende a chistionare sardu

Situ de Firefox Nightly - Immàgine de Sardware

Firefox, unu de is prus navigadores web impreados in su mundu, est a disponimentu in versione Nightly in sardu.
Nd'at donadu s'annùntziu Sardware, chi est aprontende sa furriadura, erisero 16 de onniasantu.
Sa Nightly est una versione chi includet is ùrtimos càmbios, mancari custos potzant èssere pagu istàbiles, in antis chi siant publicados in una versione bera de su programma. Sa lìngua sarda est prus o mancu a su 33%, duncas partes medas de testu ant a èssere ammustradas in inglesu, ma est un'incomentzu pro pòdere sighire a traballare cun s'agiudu de sa comunidade, chi podet cussigiare càmbios e sinnalare faddinas. Fatu custu, su sardu at a essire una de is lìnguas ufitziales de Firefox cando lompet a su 100% de sa tradutzione. Agiungo inoghe s'annùntziu ufitziale de Sardware, cumbidende a totus a proare Firefox in sardu e agiudare, si bolent. Pregontas, sinnalatziones e cussìgios podent èssere fatos in su Grupu Telegram de Sardware.

Linux at fatu 30 annos

Tux, sa mascotte de Linux

Linux, su nùcleu (kernel) chi at permìtidu sa creatzione de unu nùmeru mannu de sistemas operativos, at fatu 30 annos. Sa versione 0.1 sua est de su 1991, cando Linus Torvalds, chi insandus istudiaiat informàtica in s'Universidade de Hèlsinki, aiat incumentzadu a iscrìere unu sistema operativu pro isperimentare sa prataforma Intel 386 e pro ite ca fiat pagu cuntentu de su sistema Minix de su prof.Andrew S.Tanenbaum.

Publicadu Haiku R1/beta3

Haiku Beta 3 in esecutzione

De Haiku amus giai chistionadu inoghe e in su diàriu de Bideas puru. Est su sistema operativu in isvilupu cun sa punna de frunire unu sistema cumpatìbile cun BeOS, lìberu, efitziente e fàtzile de impreare e programmare.
Tres dies a oe, su 25 de argiolas, est bessida sa de tres versiones beta. Beta, ddu regordamus, bolet nàrrere chi su sistema est cumpletu ma diat a pòdere tènnere ancora calicuna faddina e duncas no est de s'in totu prontu pro s'impreu de ònnia die.