Mastodon, sa retza sotziale lìbera

Forsis ais intèndidu chistionare de Mastodon me is ùrtimas dies, ca impitadores medas sunt moende a custa retza a pustis chi Elon Musk at comporadu Twitter. A medas difatis non praghet sa voluntade de Musk de furriare Twitter, una sotziedade pro atziones, a azienda privada in ue issu pigat totu is detzisiones. E una de custas detzisiones, sa de donare sa libertade cumpleta de espressione, chene moderatziones de cuntènnidos chi non siant a foras de lege, at assustadu a gente meda. Cale si siant is motivos, impitadores medas ant detzìdidu de serrare su profilu Twitter e passare a Mastodon. Mastodon no est unu progetu nou, ma medas non nd'ant mai intèndidu chistionare. Andamus a bìdere ite tenet de diferente.

• Nudda de publitzidade
  Sa publitzidade de Facebook no est isceti infadosa: su problema prus mannu est chi totu su chi faghimus cun su profilu nostru est registradu, catalogadu e impreadu pro seberare sa mègius publitzidade de nos ammustrare. In pràtica, s'impreu de Facebook no est in donu comente paret, ma ddu pagamus cun sa privatesa nostra. Cun Mastodon custu no acontesset: non ddoe at unu mere chi bendet is informatziones nostras. Su progetu tenet is sponsor suos ma non ddis donat datos personales in càmbiu.
• Detzentralizadu
  Mastodon non ddu frunit un'azienda manna cun interessu a controllare su chi faghent is impitadores suos: sa retza de Mastodon est formada dae frunidores diferentes, onniunu cun is règulas de moderatzione suas. Nos podimus registrare a su chi bolemus e sighire profilos de cale si siat àteru.
• Integradu
  Mastodon impreat is standard abertos de su web chi ddi permitint de comunicare fintzas cun àteros servìtzios comente PeerTube e GNU social.
  In prus, Mastodon ponet a disponimentu unas cantas API chi permitint de creare aplicatziones diferentes pro dd'impreare. Difatis, nd'esistint versiones pro Web, pro telefoneddu e pro computera.
• Còdighe abertu
  Totu su còdighe de Mastodon est abertu (open source). Custu bolet nàrrere chi tenimus sa possibilidade de dd'istudiare, cambiare e dd'impreare comente bolimus, fintzas pro istantargiare unu serbidore nostru pro su servìtziu. Una faina de interessu est chi, sende su còdighe abertu, est prus fàtzile a ddu furriare in àteras lìnguas chene dèpere domandare su permissu a nemos. Sardware est giai traballende a sa versione in lìngua sarda.

Agatades in su situ ufitziale prus informatziones e una documentatzione rica meda.
S'autore de custu artìculu no est amantiosu de is retzas sotziales, trastos tòssicos e pòberos, cun pagas etzetziones, de cuntènnidos de utilidade. Custu servìtziu però paret prus pagu peus de is àteros e, si a bois·àteros is retzas sotziales praghent, podides pensare de ddu proare.